Nu stiu dacă putem considera limbajul din lumea electronică ca fiind unul de tip regionalism. Poți recunoaște omul ce vorbește moldovenește, oltenește, ardelenește și altele… dar prin englezirea limbajului (paranteză: poate același fenomen ca introducerea franțuzismelor după 1900), apare un fel de regionalism. Lumea aceasta electronică devine încet o regiune a vieții, ce nu are pamânt, dar are viață prin membrii lei și prin fișierele stocate în ea.

Azi avem cuvântul BYȚI. Un fel de struțo-cămilă, copii din ziua de azi (ce au ajuns la adolescență unii) știu de nici-călare-nici-pe-jos.