SocialMedia mutat in Phygital Universe

Marketingul e nelimitat, vizualul este un canal de comunicare puternic si folosit la maxim. Prin interactiunea vizitatorului cu noul univers, se vor crea si memorii, nu numai scanarea vizuala a “vedeniei” curente. Va apare un univers paralel, Nikeland, unde copilasii “targetati” se vor juca “jocuri clasice” intr-un mediu deja familiar Roblox.

Mediul este impregnat cu mesaj de marketing la maxim, creierasul copiilor va avea zilnic suprascrieri de preferinte. Sunt curios dupa cate zile, daca intrebi copilul ce a petrecut un timp in astfel de univers, “Ce papuci sa iti ia mamii sau tatii?”… ce raspuns va da copilul?

Lupta pentru primele pozitii in creierele oamenilor va fi “acerbă”. Ceea ce face atrativ ca si curiozitate acest univers digital numit “Phygital” este si legatura cu realitatea, cu fizicul. Nike deja s-a gandit ca vizitatorii unui magazin fizic, sa poate aplica filtre si sa creeze vizual lumea din Roblox. Altii din lumea Internet-of-Things s-au gandit sa faca QE coduri in forma rotunda… ta nnaaaa!

Va trebui sa creez o categoie noua aici: Web 4.0 deja. Sa nu uit cine e tartorul la lumiile aste noi: fostul Facebook, actualul Metaverse

Controale ANPC la Altex de Black Friday si propagarea online a rezultatelor

Am încercat să comentez la articole din “presa” online despre aceasta problema: “Afișarea unui preț unitar maximal + aplicarea unei reduceri => prețul actual de vânzare”. Această presă online e sufocată de scripturi, de reclame, nu mai poți naviga doar cu slalom uriaș între pop-up-uri, dialoguri, acceptări, click-uri, reclame, scoll-uri cu inserări… dar să revenim la prețuri, la reduceri.

Dilema consumatorului este întotdeauna daca acest “preț actual” (din momentul vizitei și a posibilei achiziții) este “adevarat”. Concluzia adevărului e dată de mai mulți factori analizați:
– preț unitar actual
– dacă are reducere, care este preț unitar anterior, la care se aplică reducerea
– dacă e Black Friday sau o altă campanie internă, care este “ultimul preț”.
Consumatorul nu are informații din contabilitatea firmei, deci el poate vedea doar ultimele valori.
Potențialul cumpărător poate face o analiză a prețului actual, prin comparație cu alți vânzători online ce vând același produs sau folosind agregatoare de prețuri online sau add-on (price.ro, compari.ro, Pricy, invoiala.ro).

Continue reading

Google introduce noi cuvinte românești în dicționar

Nu stiu dacă putem considera limbajul din lumea electronică ca fiind unul de tip regionalism. Poți recunoaște omul ce vorbește moldovenește, oltenește, ardelenește și altele… dar prin englezirea limbajului (paranteză: poate același fenomen ca introducerea franțuzismelor după 1900), apare un fel de regionalism. Lumea aceasta electronică devine încet o regiune a vieții, ce nu are pamânt, dar are viață prin membrii lei și prin fișierele stocate în ea.

Azi avem cuvântul BYȚI. Un fel de struțo-cămilă, copii din ziua de azi (ce au ajuns la adolescență unii) știu de nici-călare-nici-pe-jos.

Pe “vremea mea” se numeau Algoritmi, acum ei se numesc Inteligențâ Artificială

Piața actuală cere gogoși și azi se vând sub formă de “Inteligență Artificială”. Din liceu și facultate se faceau algoritmi, scheme logice, urmând ca apoi să alegi un limbaj de programare și să iasă un proiect, implicit și un rezultat pe ecran sau pe hârtie. Știu ca acești algoritmi se învață deja și în timpul scolii, deci mintea copilașilor e cultivată devreme.

Această “Inteligență Artificială” (AI = Artificial Intelligence) pare o zână, o crăiasă căreia îi dai giga de date și ea îți dă un rezultat frumos. Procesul înlocuiește gândirea umană și folosește procesoarele să ajungă la final. Nu cred că se poate măsura “cât timp îi ia unui om să facă ce face AI-ul”, după câteva ore omul are nevoie la baie, de cafea, de hrană și de somn.

Azi am găsit într-un articol din republica.ro un bot, adică un robot. El se prezintă așa:

LifeBOT este o platformă de inteligență artificială care poate să comunice cu tine și face parte din campania “România Asigurată”. Tehnologia este instrumentul care poate să ne ajute să comunicăm, să primim informații relevante, pentru ca noi să putem face alegeri bune .

Continue reading

Proiect: Cei 5 (cinci) Euro din portofel

Teoria investitiilor e plina de exemple cum sa faci, ce sa faci ca sa ajungi la rezultate pozitive. Traim prin comparatie, deci expunand o teorie, un proiect, cititorul va gandi si va cauta exemple similare, cu care sa lege firul povestirii. Avem povestea celor cinci purcelusi… nu e buna. Avem ceva cu Euro si cu portofel… tot nu-i bine.

Proiectul celor 5 Euro e simplu: fara nici o cumparatura (“No Shopping”) si cu consumarea resurselor depozitate ca hamsterul in barlogul propriu.

Ziceam de teroria investitiilor citita/povestita saptamanal de la vreun autor/speaker: cum sa economisesti, cum sa investesti. Nu am gasit sau nu imi amintesc de vreun sfat (conferinta, carte, vlog, audiolog etc) in care sa iti zica STOP cheltuire. Ai bani, dar joci rolul unui personaj ce nu mai are. Daca nu mai ai bani, atunci esti actorul in rolul propriu.

Cadranul banilor, liste de cumparaturi completate zilnic, cursuri valutare, cursuri stocuri, cresteri si scaderi spectaculoase de 30% la monezile virtuale… toate “traiesc” impreuna cu tine in timp ce actionezi cu acest instrument numit “bani”.

Continue reading

Glume cu Chuck Noris la refresh

Un sistem de interfata spre o baza de date plina de glume cu Chuck noris este la https://api.chucknorris.io

Exista si un sistem aleator (random) de obtinere a glumei:
https://api.chucknorris.io/jokes/random

Chuck Norris’ cellphone number is: 1
No one has ever pair-programmed with Chuck Norris and lived to tell about it.

… si tot asa.

Amprenta de carbon (CO2) consumata de un videoclip Youtube

Există un lanț de consum până la rezultatul final: vizualizare unui videoclip de câteva minute pe Youtube. Recunosc că lucrez ascultând muzică de pe Youtube, dar după ce am citit articolul Why Irish data centre boom is complicating climate efforts, mi-am dat seama că poluez.

Au măsurat consumul și 4 milioane de vizualizări înseamnă consumul de curent a 40 de mii de case din America timp de 1 an de zile.

The cloud can create carbon: it is estimated that when the music video Despacito reached 5bn streamed YouTube views in 2018, the energy consumption was equivalent to powering 40,000 US homes a year (it has now exceeded 6.5bn views)

Până la urmă orice electronică, orice Internet, orice telefon mobil consumă o energie de undeva: din rețea, din baterii, acestea trebuie reîncărcate cumva. Produsul cu care consumi a produs la rândul său resurse: extractie de materiale, comerț, logistică, fabricație și desfacere.

Rămâne de gândit.